Ce ar putea sa ne mai astepte "maine", in secolul urmator

Imprimare

În memoria doctorului Ghionescu Petre, cel cu care am analizat de nenumărate ori astfel de aspecte în lungile în voiaje efectuate cu navele de pescuit în Oceanul Atlantic.

Dacă printr-un miracol globul terestru va scăpa la următorul mare cataclism pe care îl considerăm inevitabil, vom crede atunci că toate miracolele sunt posibile.
Adevărul despre aceste miracole este cunoscut de către iniţiaţi, dar el este travestit şi uneori prezentat inversat, în aşteptarea momentului revelaţiei totale (momentul adevărului total), iar dacă cineva a încercat să-l prezinte, acela a reuşit doar secvenţial uneori plătind cu viaţă această cutezanţă.


De cel puţin şase mii de ani, nişte oameni ştiu ceva şi au misiunea să nu spună şi de şase mii de ani oamenii care nu ştiu încearcă, în paralel, să inventeze, să creeze, să facă să avanseze ştiinţa şi civilizaţia.
ISTORIA SECRETĂ A OMENIRII – Robert CHARROUX

Totuşi omul va putea să fie beneficiarul unor „miracole”, reuşind astfel să :
    Călătorească în spaţiu cu ajutorul antigravitaţiei
    Călătorească în timp cu ajutorul unei maşini
    Comunice telepatic
    Transmute materia
    Modeleze genetic copiii pe care-i va avea
    Redevină tânăr păstrându-şi cunoştinţele acumulate în mileniul trei
    Devină nemuritor.

Este puţin probabil ca omul să poată migra pe alte planete pentru a-şi continua fantastica sa aventură în spaţiu. Omenirea ar putea deveni totuşi beneficiara unor cuceriri revoluţionare intr-un viitor mai puţin îndepărtat :
    Fuziunea nucleară ar putea furniza energie din abundenţă
    Produsele de sinteză ar putea reprezenta cea mai mare parte a hranei
    Conservarea criogenica ar putea oferi  „învierea”
    „Injectarea” de informaţii la nivel cerebral ar putea naşte o noua generaţie de tineri, mult mai bine pregătita
    Dobândirea unei superinteligenţe prin administrare de „pilule”
    Posibilitatea înlocuirii tuturor organelor, cu excepţia creierului
    Crearea artificială a vieţii primare
    Omul va putea fi „deservit” de un mare număr de roboţi sau de un aşa zis robot orchestră
    Studiul ar putea reprezenta cea mai plăcută formă de petrecere a timpului
    Raze de energie dirijata ar putea permite apărarea continentelor
    Limba şi biblioteca universală puse la dispoziţia omenirii
    Fundul oceanelor ar putea furniza noi surse de materii prime
    Contacte si comunicare cu civilizaţii extraterestre.
Toate aceste descoperiri sau cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, deşi teoretic vor fi puse la dispoziţia întregii omeniri, de ele nu vor putea să beneficieze toţi.
Procentul celor care vor putea să aibă acces la aceste descoperiri nu va depăşi, probabil, unu la mie (sportivii de performanţă, trupele speciale, personalul pregătit în domeniul activităţilor spaţiale, persoane care deţin un statut social deosebit, etc).
Dar interesant de analizat ar fi contradicţia dintre tendinţa de uşurare a vieţii şi modul în care condiţiile de viaţă se deteriorează.
Tendinţa de uşurare a vieţii urmăreşte să asigure starea de sănătate psihică (capacitatea omului în ipostaza fizică şi psihică de a activa în planul vieţii sale personale ori în cel profesional sau social) care să-i asigure bunăstarea fizică, psihică şi socială (def. O.M.S.).
În contradicţie cu această tendinţă, modul în care se deteriorează condiţiile de viată forţează personalitatea matură a fiecăruia de a se adapta flexibil şi suplu la cele mai diverse situaţii, în mod eficient din punct de vedere psio-fizic şi social (în anumite cazuri adaptarea generând situaţii conflictuale = alienare psihologică).
A început să devină din ce în ce mai clar că evoluţia societăţii şi cea a mediului (climă,  floră, faună) sunt interdependente şi marchează pe deplin viitorul planetei.
Teoria că omul nu tebuie să intervină în mediu pentru a-l corecta s-a dovedit a fi falsă iar acceptarea ei nu va face decât să ne grăbească sfârşitul.
O influenţă importantă la degradarea mediului a avut-o înmulţirea exponenţială a populaţiei. Astfel, evoluţia mediului (dacă o putem numi aşa) urmează o pantă negativă, ca o rezultantă a degradării sale, datorită :
    Industrializării
    Culturilor intensive
    Defrişării necontrolate a pădurilor
    Distrugerii pânzei freatice si resorbirii lente a rezidurilor datorate activităţilor umane
    Distrugerii stratului de ozon datorită poluării, fapt care expune planeta la bombardamentul cu raze gamma producând mutaţii asupra întregului regn (fetuşii supuşi acestor radiaţii suferă mutaţii) şi permite spectrului de raze ultraviolete să încălzească atmosfera ducând
            la topirea calotelor polare (inundaţii, transformarea unor zone  în deşerturi, înghiţirea de                către ape a unor mari suprafeţe de pământ).
Trist este faptul că deşi tot ce respiră pe planetă este afectat de aceste cauze, foarte puţini oameni conştientizează tragedia actuală şi ce-ar rezerva viitorul cu traiectoria pe care o are acum.
Fenomene psihosociale impuse de globalism şi internaţionalism provoacă afecţiuni psihice în rândul populaţiei, blocând tendinţele în plan social reduse la necesităţi ca :
    Loc de muncă decent
    Sistem medical eficient
    Sistem de învăţământ gratuit
    Relaţii interpersonale satisfăcătoare

Acceptând premisa că nu putem introduce criterii de normalitate sau anormalitate referitoare la fizicul, psihicul sau integrarea în social a unei persoane luând ca reper o acţiune sau alta dintr-o activitate, putem estima totuşi câteva scenarii ale unei perspective sumbre pentru majoritatea populaţiei planetei, pe baza datelor statistice din ultimul deceniu.
O analiză succintă raportată la calitatea mediului, asupra perspectivelor ne poate răspunde la câteva întrebări pe care şi le ridică fiecare om pe care îl preocupă viitorul.
După cum ştim, celula, forma de viaţă de bază, este hrănită de către sânge, care la rândul său se oxigenează prin plămân, se hrăneşte prin ficat şi mai poate primi prin piele diferite substanţe.
Apreciind că în analiză nu se iau cazuri extreme (intoxicări, otrăviri, sufocări sau iradieri) şi se consideră că perioada la care organismul este supus acestor factori este de durată (de nivelul zecilor de ani), anumite organe cum ar fi plămânii, stomacul, ficatul şi inima vor fi afectate.
Dacă această durată depăşeşte 2-3 generaţii, asupra organismului vor apare anumite mutaţii, astfel durata medie de viaţă va fi prima afectată, reducându-se substanţial (vezi situaţia din România – de la 71 de ani în 1990 la 69 de ani în prezent), organismele vor transmite mesaje genetice (de la mamă la făt) privind adaptarea, şi poate vor apare mutaţii de genul pigmentaţiilor pielii, modificări ale capacităţii toracice, ale sistemului respirator sau ale aparatului digestiv, acestea două din urmă fiind primele vizate.
Deşi componenta sufletească este determinată de cei trei factori importanţi (biologic/ereditar, psihologic/individual, social/mediu cultural, educaţional, material), componenta psihică a fiecărei persoane, care face ca aceasta să fie unică în felul ei, intră în interacţiune cu factorii perturbatori. Astfel, indivizii vor căuta să se adapteze, înlăturând pe cât posibil dezacordurile, dar nu toţi vor reuşi, generând surprize (vezi mass-media - rev. Privirea).
Calitatea mediului va modifica calitatea vieţii care duce la modificarea organismelor regnului animal.
Competiţia pentru resurse între bogaţi şi săraci va fi câştigată fără doar şi poate de către bogaţi, guvernele neimplicîndu-se în aceste  situaţii, ceea ce va duce la  frustrarea opiniei publice, frustrare care se va  transforma în final în furie.
Familiile şi comunităţile se dezmembrează, dispărând astfel sentimentul de siguranţă pe care acestea le ofereau odinioară individului.
Ideea după care şomajul poate fi combătut pur şi simplu prin ameliorarea învăţământului şi calificării profesionale, este contrazisă de faptul că diplomele universitare şi calificarea tehnică nu-i ajută cu nimic pe cei care-şi văd locurile de muncă dispărând şi care sunt aduşi într-o situaţie disperată din punct de vedere al veniturilor şi siguranţei familiilor lor.
Tensiunile sociale rezultate sunt vizibile pretutindeni, în ratele crescânde ale criminalităţii, prostituţiei, abuzului de droguri, alcoolismului, avorturilor, sinuciderilor în rândul adolescenţilor, divorţurilor şi violenţei în cadrul familiei, în numărul crescând al refugiaţilor din motive politice, economice şi ecologice, ajungându-se până la schimbarea caracterului conflictelor armate organizate.
Deşi purtăm în noi genele longevităţii, nu vom beneficia de acest avantaj atâta timp cât ne cheltuim resursele şi timpul pentru înarmări şi războaie.

Încet-încet, dar sigur şi fără putinţă de întoarcere, lăsăm în urmă cel mai violent secol din toată istoria cunoscută a omenirii. Un secol presărat de la un capăt la celălalt de războaie, conflicte, atentate, crime, atacuri armate, răzbunări, etc. Iar acum, la sfârşitul lui, ne facem un titlu de glorie din a constata că „există în momentul de faţă, 30 de conflicte deschise pe toată suprafaţa planetei”.
PARADOXUL SECRETOMANIEI  - Călin N. TURCU

Date fiind dezastrele ecologice şi tensiunile sociale acumulate, raportate la nivelul actual al populaţiei, este posibil ca dacă nu vom limita in mod voluntar numărul populaţiei, acest lucru îl vor face pentru noi foametea şi maladiile, revoltele sociale, cu mult înainte de a se dubla numărul de locuitori.
Luate laolaltă, aceste manifestări ale eşecului sistemelor instituţionale, constituie o criză întreită: adâncirea sărăciei, dezintegrarea socială şi distrugerea mediului înconjurător.
Aproape sigur, dacă în 2010 în Olanda un locuitor nu va consuma zilnic sub un litru de combustibil (atenţie : intră în calcul şi combustibilul consumat cu transportul şi distribuirea), încălzirea planetei va face ca această ţară să fie acoperită de ape.
Gaura creată în stratul de ozon datorită poluării, va duce la mutaţii genetice în zonele în care radiaţiile vor pătrunde direct. Şi astfel, cine ştie ce parteneri sociali vom avea mâine.
Cum simplu este de presupus, aşa cum ne prevesteau futurologii anilor 60-70,  putini vor trăi în oraşe acoperite de cupole, al căror spaţiu va fi protejat la radiaţii, cu un regim controlat de temperatură şi umiditate, în locuinţe de vis, deservite de roboţi. Majoritatea populaţiei va trăi însă în zone aride, în peşteri, în catacombele fostelor mari oraşe, în ambarcaţiuni improprii pe apă (vezi cazul populaţiei foarte sărace din Egipt), având ca unică ţintă supravieţuirea. Noţiuni ca sentimentalism, generozitate, caritate, vor dispărea în acerba lupta pentru apă şi hrană (peste 1,5 miliarde de locuitori ai planetei nu au acces la resursele de apă, iar în fiecare an, din aceste cauze mor 5 milioane de oameni – informaţie O.M.S.).
Dacă mai punem la socoteală faptul că intenţia Guvernului Mondial de a reduce populaţia planetei la 1.000.000.000. de locuitori aruncând în joc bani  pentru generarea şi derularea conflictelor armate de natură etnică, naţională, politică, religioasă sau pentru conflictele generate de resurse energetice si apă subvenţionând chiar răspândirea unor maladii cum ar fi SIDA este clar că avem obligaţia să devenim mai înţelepţi să nu ne lăsăm manipulaţi, realizând care este adevăratul destin al umanităţii.
Într-o societate globalizată, instituţii cum sunt statul, armata, poliţia şi justiţia vor dispare, aşa cum va dispare şi naţionalismul, el fiind înlocuit cu alte idealuri cum ar fi : „păstrarea” resurselor energetice, de apă şi de hrană sau ridicarea valenţelor reproducerii eliminând ,, dreptul de a trăi”,, apărând ideatic dreptul la un „loc pentru odihnă”.
Totuşi, aceste instituţii se vor regăsi  sub alte forme, în aşa zisele consilii municipale ale oraşelor de care am pomenit, având atribuţiile celor desfiinţate dar fiind controlate de oculta mondială.
Deşi traiectoria destinului planetei este cea pe care am prezentat-o în rândurile anterioare, anumite „organizaţii,,  cheltuiesc sume astronomice pentru a ne convinge de faptul că realitatea este alta, lăsând la îndemâna fiecărui om luarea sau nu a deciziilor necesare.
Pe drumul nostru actual, jefuim planeta şi în acelaşi timp distrugem structura relaţiilor sociale, adică temelia civilizaţiei umane.
Dacă omenirea nu-şi va schimba obişnuinţele şi mentalităţile, nu va mai avea nici cea mai mică şansă să-şi rezolve propriile probleme.
Generaţiile viitoare (dacă ele vor mai exista!) vor moşteni o planetă bolnavă, agonizând pe calea dispariţiei definitive.
PARADOXUL SECRETOMANIEI  - Călin N. TURCU

REGĂSIŢI-VĂ, GRĂBIŢI-VĂ, TIMPUL ESTE CEL MAI NEMILOS JUDECĂTOR
ŞI NU UITAŢI
- COPII DUMNEAVOASTRĂ VOR MOŞTENI CEEA CE AŢI AGONISIT!

10.07.2001    Florin GUSMAN


MAREA NOASTRĂ pentru tineret Ianuarie-Martie 2002

Friday the 5th. Affiliate Marketing. Toate drepturile asupra materialelor publicate apartin d-lui Florin Gusman si coautorilor!